Luni - Vineri: 09:00 - 20:00
Vrei mai multe detalii?
Blog de psihoterapie
20-Apr-2024
Semne ale abuzului emoțional in relații
Abuzul emoțional este un tip de traumă mai greu de înțeles. Prin natura sa, abuzul emoțional poate fi aluziv și se ascunde chiar în văzul tuturor. Acesta are consecințe pe termen lung pentru adulți.
Ce este trauma?
Trauma este o experiență de expunere în fața unei situații stresante care amenință viața, integritatea fizică, și cauzează sentimete de frică, teroare, neputință, vulnerabilitate fără protecție. Trauma apare atunci când factorii situaționali amenințători depășesc, copleșesc pobilitățile personale de autoreglare și protecție.
Traumele din copilărie (abuz sexual, abuz fizic, abuz emoțional, neglijare fizică și emoțională) au un efect negativ atât în timpul copilăriei, cât și la maturitate. Expunerea la situații traumatice în timpul copilăriei poate cauza diferite psihopatologii, cum ar fi depresie, anxietate, tulburări de personalitate. Supraviețuitori ai traumelor suferă de depresie, anxietate, furie, senibilitate la respingere, probleme de abandon, relații instabile, și neîncredere în ceilalți (Dye, 2020).
Abuzul emoțional este cel mai dăunător tip de abuz, deoarece cauzează deteriorări în dezvoltarea creierului copilului, afectând sănătatea fizică și emoțională, și dezvoltarea cognitivă și socială. Abuzul emoțional reprezintă o deprivare extremă de nevoile de bază emoționale ale copilului. Este un tipar de comportament prin care părintele transmite copilului că nu este valoros, că este imperfect, că nu este iubit, nu este dorit, și este valoros doar atunci când împlinește nevoile altora. Abuzul emoțional afectează stima de sine, iar cercetările arată că afectează și sistemul nervos. Abuzul cauzează schimbări în creier, mai specific în regiunile asociate cu înțelegerea și controlul emoțiilor, cu recunoașterea emoțiilor celorlalți și răspunsul față de acestea (Dye, 2020).
Abuzul emoțional în copilărie poate arăta în diverse forme
- Umilirea și criticarea constantă a copilului
- Amenințări, țipete, jigniri
- Copilul este subiectul glumelor, este tratat cu sarcasm pentru a fi rănit
- Învinovățirea copilului
- Obligarea copilului de a face lucruri umilitoare
- Nerespectarea limitelor
- Expunerea la situații amenințătoare, cum ar fi violența domestică sau consum de substanțe
- Ignorarea copilului, absența din viața lui
- Manipularea
- Neglijare emoțională, adultul nu arată emoții în interacțiunea cu copilul
- Adultul nu spune niciodată nimic bun, nu exprima sentimente pozitive sau laude pentru succesele copilului.
- Nu este susținută dezvoltarea socială
- Nu este recunoscută individualitate copilului și îi este controlată viață
Sunt diferite semne care ne atrag atenția că un copil suferă de abuz emoțional. Fiecare copil este diferit, și acestea se pot menifesta diferit și în funcție de vârstă.
- Este neîncrezător, lipsește asigurarea de sine
- Îi este dificil să își controleze emoțiile
- Are dificultăți în inițierea și menținerea relațiilor
- Se comportă nepotrivit pentru vârsta lui.
Reacția adultului atunci când copilul atrage atenția asupra unui abuz este extrem de importantă. Deși este o situație delicată, este responsabilitatea noastră ca adulți să luăm în serios copilul și să raportăm abuzul cât mai curând posibil.
- Ascultă cu atenție ce are de spus
- Asigură-l că a făcut bine că ți-a spus
- Spune-i că nu este vina lui și că îl iei în serios
- Explică-i ce vei face mai departe
- Raportează abuzul autorităților competente cât de repede posibil.
Abuzul emoțional în copilărie este extrem de periculos pentru viitoarea dezvoltare a copilului. Pe lângă nevoile de bază (hrană, apă, adăpost, siguranță), copilul are nevoie de iubire, apropiere umană, are nevoie să știe că este valoros și important pentru părinții săi. Nevoile emoționale sunt la fel de importante ca nevoile de bază, dacă acestea nu sunt îndeplinite adultul va ajunge să aibă numeroase probleme emoționale, și să îi fie dificil să gestioneze situațiile din viața sa.
Abuzul emoțional în relațiile amoroase
Un alt subiect important de abordat este abuzul emoțional care se întâmplă în relații. Cercetările arată că abuzul emoțional din copilărie este corelat cu anumite comportamente nesănătoase în relații, și alegerea partenerilor abuzivi. Creierul găsește ceva familiar în persoanele care repetă tiparul abuzatorului, motiv pentru care persoanele care au suferit abuz emoțional în copilărie pot fi mai predispuse să aleagă parteneri asemănători (Hunter, 2014). Fiind un tip de abuz subtil, poate fi dificil la început pentru o victimă să își dea seama că trece printr-un abuz emoțional.
Semne care indică abuzul emoțional
- Manipularea – este o metodă de control a victimei, abuzatorul folosește tactici precum vinovăția, rușinea, frica pentru a obține ceea ce dorește. Abuzatorul poate folosi minciuni și promisiuni false pentru a convinge victima să facă ce dorește el. Manipularea este periculoasă pentru că victima începe să se îndoiască de propriile capacități și decizii, începe să se învinovățească.
- Izolarea de familie și prieteni – abuzatorul îi poate interzice victimei să petreacă timp cu persoanele apropiate, poate induce ideea că ei sunt persoanele rele, sau victimei îi este rușine de reacțiile abuzatorului și preferă să nu aibă persoanele apropiate în preajmă.
- Jignirile și destabilizarea stimei de sine – abuzatorul poate folosi cuvinte precum “nu ești bun de nimic, ești urât, prost”. Aceste jigniri spuse în mod repetat pot destabiliza stima de sine, victimei fiindu-i greu să plece din relație pentru că nu are încredere că se va descurca, că este suficient de valoroasă pentru un tratament mai bun.
- Reținerea dragostei și suportului – Acest comportament va face victima să se simtă neiubită, singură, nesusținută. Va simți că nu poate face nimic bine și ca nu e suficient de bună pentru partener. Abuzatorul râde de victimă, o ridiculizează, în loc să ofere apreciere pentru reușite.
- Blamarea victimei – este tot o metodă de manipulare, prin care abuzatoul scapă de responsabilitate, induce victimei că ea a făcut ceva ca să merite acest tratament
- Folosirea copiilor pentru a manpiula – în cazurile în care exită și copii în relație, abuzatorul poate face amenințări legate de copii, sau se poate folosi de vină pentru a obține ceea ce dorește („Am făcut totul pentru tine și copii, așa ma răsplătești?”)
- Amenințări și intimidare – Intimidarea se referă la utilizarea puterii fizice pentru a speria pe cineva, a fi agresiv și ostil constant, invadarea spațiului personal, comentarii jignitoare.
- Evitarea anumitor subiecte de discuție, din frica de a nu declanșa o reacție agresivă. De cele mai multe ori victimele merg ca pe ace în jurul abuzatorului, pentru a nu agrava situația
- Sentimente de neajutorare – victima se simte ca și cum ar fi prizonieră în propria casă.
- Control – abuzatorul controlează strict totul, bani, telefon, întâlnirile cu alte persoane
- Gelozie excesivă – scene de gelozie nefondate, încercarea de control asupra vieții victimei
- Raționalizarea comportamentului abuzatorului – victima de obicei găsește motive sau scuze pentru abuzator, sau chiar ia vina asupra ei.
Este important să se atragă atenția acestor semne, victimele să devină conștiente de semnele unui abuz emoțional. Dacă simți că cele descrise mai sus se regăsesc în relația ta, recomand cu căldură să discuți cu un specialist, sau să te adresezi diferitelor linii de ajutor pentru victimele abuzului. Nu ești singur/ă!
Referințe bibliografice
Dye, H. L. (2020). Is emotional abuse as harmful as physical and/or sexual abuse?. Journal of Child & Adolescent Trauma, 13(4), 399-407.
Hunter, C (2014). Effects of child abuse and neglect for adult survivors. Child Family Community Australia. https://aifs.gov.au/resources/policy-and-practice-papers/effects-child-abuse-and-neglect-adult-survivors
